Mai jos aveti detaliat:
Conform HG/1020/2005 şi a normelor tehnice de comercializare a apelor minerale naturale din
România, limita maximă admisă pentru nitraţi este de 50 mg/l, pe când în cazul bebeluşilor şi
copiilor, pediatrii din întreaga lume recomandă maximum de 10 mg/l, conform AFSSA
(Agence Francaise de Securite Sanitaire des Aliments) http://www.anses.fr/Documents/EAUX2001sa0257.pdf
Ce sunt nitraţii şi care e rolul lor?
Nitraţii şi nitriţii sunt componenţi naturali ai solului şi fac parte din ciclul azotului.
Ei apar odată cu mineralizarea substanţelor organice azotoase provenite de la plante şi animale.
O parte din nitraţi sunt absorbiţi de rădăcinile plantelor şi au rol de materie primă pentru sinteza
proteinelor şi altor compuşi cu azot.
Surplusul rămas contaminează pânza freatică, regăsindu-se în râuri, lacuri sau în apele subterane.
În mod natural, între nitraţii din sol, apă şi plante se stabileşte un echilibru.
Însă activitatea omului rupe acest echilibru, prin utilizarea intensivă în agricultură a îngrăşămintelor
organice naturale – şi mai ales a celor azotoase sintetice. Îngrăsămintele îmbogăţesc solul, însă
aduc cu ele şi nitraţi, iar aceştia se acumulează în plantele cultivate, până la niveluri dăunătoare
pentru consumatori.
Nitraţii şi bebeluşii
De aceea este important ca hrana sugarilor să fie preparată cu o apă
cu un conţinut cât mai scăzut de nitraţi.
Cei mai vulnerabili în faţa nitraţilor sunt sugarii, deoarece flora lor microbacteriană nu este
înca dezvoltată pentru a lupta cu aceştia. Astfel, nitraţii ingeraţi se vor transforma în nitriţi - care sunt cu
mult mai toxici, iar efectele pot varia de la probleme gastrice, diaree infecţioasă, urticarii şi iritaţii - până la
methemoglobinemie.
Acesta este efectul cel mai periculos pe care îl are contaminarea cu nitraţi la bebeluşi: methemoglo-binemia,
o afecţiune cunoscută şi drept “blue baby syndrome” (“sindromul albastru al nou-născutului”).
Aceasta se manifestă întâi prin probleme respiratorii din cauza circulaţiei inadecvate
a oxigenului prin sânge, ducând rapid la asfixiere, ulterior, la moartea bebeluşului.
Aceştia au vorbit şi despre methemoglobinemie, boală caracterizată de o creştere
anormală a concentraţiei sangvine de methemoglobină (metHb), o moleculă
incapabilă să transporte oxigenul prin sânge. Aceasta apare la sugari, ca efect al
ingerării unei cantităţi creşcute de nitraţi.
Pot apărea dificultăţi de respiraţie, oboseală, ameţeală, precum şi pierderea cunoştiinţei.
În forme mai grave ale bolii pot apărea disritmii, atacuri de apoplexie, stări comatoase, si chiar moarte.
Nitraţii şi bebeluşii
În România, nu există o lege care să protejeze bebeluşii, impunând în mod obligatoriu
un conţinut scăzut de nitraţi pentru apa destinată preparării hranei acestora.
Deşi legea în Uniunea Europeană permite o limită maximă de nitraţi de 50mg/L, medicii din
întreaga lume găsesc această cifră mult prea permisivă.
Ei consideră valoarea mult prea ridicată, fiind un risc în special pentru sugari şi copii mici.
Recomandarea lor este de maximum 10 mg nitraţi la 1 litru de apă.
Diarom Milenium sustine acest proiect, sustine-l si tu, o faci pentru tine si sanatatea familiei tale !
